Tema :” Resursele naturale r.Soroca ” Cojuhari Andrei G21
I. Poziţia fizico-geografică a raionului Soroca II. Cadrul natural 1. Relieful 2. Zăcămintele 3. Clima 4. Apele de suprafaţă 5.Apele subterane 6. Solurile 7.Flora si Fauna III.Monumente ale naturii Biblografia
Raionul Soroca este situat în partea de nord-est a Republicii Moldova, avînd hotare directe la nord-west cu raionul Donduşeni, la west cu raionul Drochia, la sud cu raionul Floreşt, la sud-est cu Unitatea administrativ-teritorială din stînga Nistrului şi la est cu Ucraina. Suprafaţa raionului constituie 104,3 mii ha, din ele terenuri agricole 82,5 ha. Hotarele raionului fiind încadrate între 47° 57' 48'' latitudine nordică ( localitatea Soloneţ), 47° 27' 29'' latitudine nordică (localitatea Rudi), şi 27° 49' 50'' longitudine estică ( punctul extrem de west Tătărăuca Nouă), 28° 38' 35" longitudine estică (punctul extrem de est localitatea Cerlina). Centrul raional este oraşul Soroca. In cadrul raionului sunt 68 de localităţi, dintre care 35 au statut de sat - reşedinţă.
Relieful Forma principală de relief din cadrul raionului o reprezintă Podişul Nistrului cu relief deluros şi puternic fragmentat de o reţea deasă de văi şi vâlcele adânci, ravene. La nord-vest reprezintă o câmpie uşor ondulată. Intre văile nurilor Răut şi Căinări la west şi fluviul Nistru la est este cuprinsă înălţimea văluroasă a Nistrului, având aspectul unui lanţ de dealuri, pe alocuri sunt înguste şi au formă de creste. Altitudinea maximă e de 347 m şi cea medie - 203 m. deasupra nivelului mării. Versantii de west ai înălţimii sunt mai puţin fragmentaţi decât cei de est, dar ei au profil complicat datorită alunecărilor de teren. Se evidenţiază dealurile ce au formă de cupolă, fiind cele mai înalte: Visoca (330 m), Vădeni (347 m), Baxani. Sunt active procesele de eroziune, carstice, torentele de noroi, pe alocuri alunecări de teren.
In subsolurile raionului se află zăcămintele de granit de la Cosăuţi, gresia de Cosăuţi, peatra de Cosăuţi. Piatră de construcţie găsim la Oclanda, Vărăncău şi Visoca. Calcarele cretacice au fost descoperite lângă satul Vărăncău, se folosesc pentru creta de scris şi praful de cretă e utilizat în industria vopselelor. Se cunosc la Cerlina zăcăminte de tripoli, utilizate la producerea detergenţilor, pentru izolatoare şi zeoliţi. Manifestări de grafit au fost stabilite lângă satul Holoşniţa. Minereuri de fier au fost evidenţiate lângă satul Vărăncău. Corpurile de minereu sînt constituite din piroxen, magnetit şi cuarţ. De-a lungul Nistrului - la Cremenciug, Soroca, Vasilcău, Vărăncău, Cerlina sunt maluri de calcaruri. La Visoca se extrage piatră de var.
Clima este temperat continentală unde bilanţul radiativ constituie 45-50 kkal. Iarna de obicei, este blândă şi scurtă, dar îşi poate arăta şi capriciile. Vara e lungă şi călduroasă. In mediu pe an au fost înregistrate 2060 ore cu soare. Conform „Gidului agroclimateric al Republicii Moldova"' din 1969, cea mai blândă lună de iarnă este decembrie - temperatura medie fiind 2° C, cea mai rece este luna ianuarie - cu -3,5° C. Minimumul absolut al temperaturii a fost înregistrat de asemenea în ianuarie şi constituie -34} C. Vara temperatura medie este +19,5°C, iarna -5,2°C Din punct de vedere agroclimateric raionul Soroca este situat într-o regiune cu condiţii agroclimaterice prielnice pentru cereale, sfeclă de zahăr, tutun şi dezvoltarea pomiculturii. Perioada de vegetaţie a acestor culturi variază între 167-176 de zile.
Principalul fluviu care scaldă hotarul de est al raionului Soroca este Nistru cu lungimea de 92,5 km pe teritoriu. Raionul se învecinează cu fluviul în cursul lui de mijloc, unde valea are cu precădere o lăţime de 0,4 -3 km, versanţi abrupţi, pante terasate şi sectoare cu lunci inundabile. Albia fluviului are o mare înclinaţie, de aceea viteza cursului este foarte mare. Apele lui se folosesc pentru irigaţie, aprovizionarea populaţiei şi a întreprinderilor industriale. Apa râului este purificată şi transportată de către Direcţia Apeductului Bălţi - Soroca cu capacitatea 99mii metri cubi pe oră.
Raionul Soroca nu este bogat în resurse acvatice. Apele subterane constituie sursa principală de apă potabilă şi de uz gospodăresc în raion. Unele straturi acvifere conţin şi ape minerale. In prezent, se explorează zăcămintele de apă de la Soroca, fiind îmbuteliate pentru consum de către SA „Apa vieţii ”. Sunt cunoscute şi alte zăcăminte: Slobozia Vărăncău cu apă minerală pentru tratarea bolilor cardiovasculare şi gastrointestinale; lângă Vărăncău geologii au evidenţiat ape cu conţinut de radon. Izvoarele se află pe o suprafaţă de 2 ha. Izvoare similare sunt la Cosăuţi. Izvoare cu un mare debit sunt la Soroca, Cosăuţi, Egoreni. O importanţă deosebită o au izvoarele, fântânile care prezintă o sursă de apă potabilă pentru populaţie. In raion sunt: 46 fântâni arteziene, 7812 fântâni de mină.
In raionul Soroca există soluri cenuşii de pădure, care formează numeroase areale continui pe înălţimea Nistrului, humico-calcaroase, cernoziomuri, soluri aluviale de fâneaţă, mlăştinoase, solonceacuri. Înălţimea Sorocii, parte din Podişul Nistrului, constituie regiunea cernoziomurilor tipice şi levigate, cu pete de cernoziomuri podzolice, a solurilor brune şi cenuşii închise de pădure. In luncile Nistrului, Răutului şi ale râurilor mici se întâlnesc s o luri aluviale, salinizate, mlăştinoase, iar pe înălţimi - cernoziomuri de fâneaţă. Dezvoltarea extensivă a agriculturii a creat o situaţie când pământurile arabile constituie 75-80%.
Pe teritoriul Republicii Moldova cresc circa 1900 specii de plante spontane. Majoritatea lor se întâlneşte şi în raionul Soroca. Pădurile ocupă din teritoriu. Cele mai mari masive păduroase se află în jurul Sorocii lângă satele Rudi, Visoca, Dărcăuţi, Holoşniţa, Cosăuţi, Rubleni t a, Ocolina, Voloviţa. Flora raionului este reprezentată prin dumbrăvile de gorun, răspândite până la o altitudine de 250 m. Aici se mai întâlnesc specii de carpen, arţar, jugastru, teiul, frasinul, ulmul. Din subarboret este răspândit sângerul, cornul, păducelul, alunul, lemnul-rîios, dărmozul. Învelişul ierbos este format din rogoz, piciorul-caprei, firuţa, golomăţ, mierea-ursului, toporaşul – de – pădure.
Pe teritoriul raionului pot fi observate majoritatea din cele 270 specii de păsări înregistrate în republică. In semănături îşi fac cuiburi prepeliţa, potârnichea - sură, pupăza, ciocârlia, codobatura. Se întâlnesc prigoarea şi dumbrăveanca. In localităţi îşi fac cuiburi numeroase păsări ca: graurul, vrabia – de - câmp, vrabia – de - casă, cioara – de - câmp, rândunica, turturica, guguştiucul, cucuveaua, piţigoiul, sticletele. Sunt 9 specii rare – huhurezul – de - casă, cocostârcul ş. a. In surpăturile de coastă, stâncile şi râpile din preajma Nistrului păsările trăiesc în colonii – cucuveaua - prigoră, dumbrăveanca, lăstunul-negru, albatrosul.In raion se întâlnesc 68 de specii de mamifere: iepurele-comun, ţi starul-pătat, şoarecele –de - casă, şobolanul-sur, mistreţul, căprioara, vulpea, bursucul, veveriţa, nurca, vidra, ş. a.
Geologice şi paleontologice Râpa lui Bechir Aflorimentul de nisipuri şi gresii basarabene de la Radi Cereşnovăţ Pragurile Nistrului de la Cosăuţi Aflorimentul de granit şi gresii Cosăuţi Colina „Casca,, de la Cremenciug Aflorimentul proterozoicului superior de lângă s. Cerlina Hidrologice Izvoarele din satul Vărăncău
Botanice Sectorul de vegetaţie silvică Rudi-Gavan Arbor secular: stejar pedunculat, ocolul silvic Soroca, pădurea Cosăuţi Rezervaţia naturală Pădurea Baxani Rezervaţii peisagistice Rudi-Arioneşti Cosăuţi Holoşniţa Monument de arhitectură peisagistică Parcul din satul Iarova.
http:// www.clima.md/files/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Resurse_naturale http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova
Slide-Share